joi, 29 decembrie 2016

TVA va fi redusă la 19% începând cu 1 ianuarie 2017

Cota standard de taxă pe valoare adăugată (TVA) va scădea, din 1 ianuarie 2017, de la 20%, aşa cum este de la începutul anului în curs, la 19%, în baza prevederilor din Codul fiscal. De altfel, noua micşorare a cotei generale de TVA va avea un impact direct atât asupra consumatorilor, cât şi asupra agenţilor economici, aceştia din urmă fiind practic obligaţi să îşi actualizeze softurile caselor de marcat şi documentele de natură comercială, dar şi să acorde o atenţie sporită tranzacţiilor aflate în curs de desfăşurare la momentul reducerii taxei.
Cota standard de TVA este reglementată de Codul fiscal, cel care stabileşte, la art. 291, că nivelul acesteia este de:

 - 20%, pe parcursul anului 2016;
 - 19%, începând cu data de 1 ianuarie 2017.
  
      Prin urmare, din prima zi a anului viitor, cota generală de TVA va suferi o nouă micşorare, în condiţiile în care, până la finele anului 2015, nivelul acesteia a fost de 24%. De altfel, diminuarea cotei de TVA va avea un impact semnificativ atât asupra consumatorilor, cei care, cel puţin teoretic, vor fi beneficiarii finali ai noii măsuri, cât şi asupra asupra agenților economici.
"În mod normal, scăderea TVA-ului va determina o creştere a vânzărilor companiilor, atât pentru firmele care produc, distribuie sau vând bunuri, cât şi pentru cele care prestează servicii", consideră Radu Georgescu, managing partner la CFO Network.
Astfel, dacă pe de-o parte TVA-ul reprezintă un impozit indirect suportat de către consumatorul final al bunului/ serviciului, pe de altă parte această taxă "este un impozit încasat de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare", aşa cum a explicat Roxana Ene, expert contabil și managing partner la Accountable.
Totodată, în contextul în care aproximativ un sfert din veniturile bugetare provin din colectarea TVA, încasările provenite din această taxă reprezintă una dintre principalele surse de venit pentru bugetul statului.
Chiar dacă scăderea cotei standard de TVA va stimula dezvoltarea economică prin creşterea consumului, specialiştii contactaţi de redacţia noastră atenţionează că legislaţia în vigoare nu obligă agenţii economici să reducă efectiv preţurile în urma micşorării cotei TVA.
"Nu există o lege care să impună comercianților să reducă prețurile ca urmare a reducerii cotei TVA, astfel încât reducerea TVA nu se va reflecta în unele situații și în prețul final al bunurilor/serviciilor", ne-a spus Roxana Ene, aspect împărtăşit şi de Radu Georgescu: "Este posibil ca diminuarea TVA-ului să nu genereze şi o scădere similară a preţurilor produselor. Cu siguranţă vor fi companii care îşi vor creşte preţurile unitare de vânzare".
De asemenea, în condiţiile în care TVA-ul reprezintă pentru numeroase societăţi, în special cele din retail, o sursă de finanţare (TVA-ul se plăteşte până în data de 25 a lunii următoare încasării), "scăderea TVA-ului va determina o diminuare a capitalului de lucru, iar unele companii vor fi nevoite să acopere necesarul de finanţare din alte surse", consideră managing partner-ul de la CFO Network.
Măsurile pe care trebuie să le ia firmele până la finele anului
În contextul în care până la intrarea în vigoare a noii cote de 19% mai sunt doar două luni, iar la trecerea în noul an casele de marcat și programele informatice vor trebui să fie pregătite pentru a emite bonuri fiscale/ facturi fiscale cu noua cotă de TVA, agenţii economici trebuie să preîntâmpine modificarea TVA si să ia măsurile necesare încă de la finalul anului în curs.
"Astfel, firmele care au case de marcat trebuie să solicite ajutorul companiei care se ocupă de service-ul aparatelor, în timp ce companiile care au soft-uri de contabilitate care îşi fac update de pe site-urile firmelor dezvoltatoare trebuie să descarce versiunea care va conţine cota de TVA de 19%", atenţionează Radu Georgescu de la CFO Network, companie ce oferă servicii de management financiar, consultanţă fiscală şi contabilitate.
Mai departe, din punct de vedere juridic, firmele trebuie să acorde o atenţie sporită acelor operaţiuni/ tranzacţii aflate în curs de derulare la finalul anului 2016/ începutul lui 2017, astfel încât să stabilească în mod optim cota de TVA aplicabilă fiecărei operaţiuni în parte.
"Conform Codului fiscal, cota de TVA aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator pentru TVA. Fapul generator intervine, de regulă, la data livrării produselor sau prestării serviciilor", a explicat Roxana Ene de la Accountable, societate ce oferă servicii de contabilitate, administrare personal, salarizare şi reprezentare la Registrul Comerţului. Totodată, sursa citată a punctat şi excepţiile de la această regulă, după cum urmează:
  • bunurile livrate în baza unui contract de consignație când se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienților săi;
  • bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformității când se consideră că livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar;
  • stocurile la dispoziția clientului când se consideră că livrarea bunurilor are loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal pentru activitatea de producție;
  • livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile când data livrării din punct de vedere al TVA este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar, cu excepția contractelor cu plată în rate, pentru care predarea bunului se face la final;
  • prestările de servicii care determină decontări sau plăți succesive, cum sunt serviciile de construcții-montaj, consultanță, cercetare, expertiză și alte servicii similare care sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situații de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe bază cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcție de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de către beneficiari;
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii care se efectuează continuu, altele decât cele prevăzute la punctul precedent, cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie electrică şi altele asemenea pentru care se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, fără ca perioada de decontare să depaşească un an;
  • operaţiunile de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumita perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil pentru care serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii.
În acelaşi timp, atunci când factura se emite înainte de livrarea de bunuri/ prestarea de servicii, sau atunci când se emite o factură de avans, cota aplicabilă este cea de la data emiterii facturii. Totuşi, în cazul în care cota de TVA se modifică și la data faptului generator este o nouă cotă de TVA, facturile de avans sau facturile emise anterior trebuie stornate cu cota veche de TVA si refacturate cu noua cotă de TVA.

Exemple practice 

Pentru a înţelege mai bine prevederile amintite anterior, cei doi specialişti au oferit şi câteva exemple concrete. Astfel, potrivit Roxanei Ene, pentru facturarea, de exemplu, a utilităţilor ori chiriilor, se va proceda în felul următor:
  • facturile pentru utilități care se facturează în decembrie 2016 în avans pentru ianuarie 2017 cu cota de 20% și au ca dată scadentă o dată din 2016 nu vor fi regularizate în 2017 cu noua cotă de TVA;
  • facturile de chirii emise în 2016 în avans pentru 2017 vor fi emise cu TVA 20% și, în funcție de prevederile contractuale cu privire la data plății, vor putea exista următoarele trei situații:
    • dacă data prevăzută în contract pentru plata chiriei este în anul 2016, factura rămâne cu TVA 20%, chiar dacă este aferentă anului 2017;
    • dacă data prevăzută în contract pentru plata chiriei este în anul 2017, atunci la începutul anului 2017 aceste facturi trebuie stornate și refacturate cu TVA 19%;
    • dacă data plății este exprimată în ”număr de zile de la data emiterii facturii”, atunci trebuie calculată data exactă a scadenței și dacă aceasta este în 2016, factura va rămâne cu 20%; dacă este o dată din anul 2017, acesta se va storna și refactura cu 19%.
De reţinut! Ca regulă generală, toate facturile emise în 2016 sunt cu TVA 20%. Totuși, în funcție de situație, unele facturi emise în 2016 vor putea fi stornate și refăcute, în 2017, cu TVA de 19%, aşa cum am arătat în exemplele de mai sus.
De cealaltă parte, Radu Georgescu propune următoarele cazuri particulare pentru a înțelege ce obligații apar odată cu trecerea de la actuala cotă de TVA la cea de 19%:
1. Achiziţia intracomunitară a unui echipament în sumă de 80.000 euro
  • În data de 20 decembrie 2016 se plăteşte avans 50.000 euro, la un curs de 4,5 lei. TVA-ul aferent este 50.000 x 4,5 x 20% = 45.000 de lei.
  • În data de 15 ianuarie 2017 se facturează diferenţa de 30.000 euro, la un curs de 4,6 lei. TVA-ul aferent este 30.000 x 4,6 x 19% = 26.220 de lei.
2. Vânzarea în ţară a unui echipament în sumă de 80.000 euro
  • În data de 20 decembrie 2016 se încasează avans 50.000 euro. la un curs de 4,5 lei. TVA-ul aferent este 50.000 x 4,5 x 20% = 45.000 de lei.
  • În data de 15 ianuarie 2017 se facturează diferenţa de 30.000 euro. Se stornează avansul încasat şi TVA-ul aferent. 
  • Noua baza de impozitare va fi: 50.000 x 4,5 + 30.000 x 4,6 = 363.000 de lei. TVA-ul aferent va fi 363.000 x 19% = 68.970 de lei. 
3. Recepţie lucrări
  • O firmă de construcţii întocmeşte deviz pentru lucrările din decembrie, în sumă de 50.000 euro. Clientul acceptă devizul în ianuarie. Astfel, firma de construcţii va emite factura cu TVA de 19%.
4. Abonamente
  • O firmă de soft vinde în luna decembrie 2016 un abonament pe un an. Factura va trebui întocmită cu TVA de 20%. 
În altă ordine de idei, pentru a se conforma din punct de vedere operaţional noilor prevederi aplicabile din 2017, comercianţii trebuie să demareze acțiunile necesare pentru actualizarea programelor informatice, a programelor de contabilitate și a softurilor caselor de marcat fiscale.
În plus, vor trebui actualizate corespunzător preţurile de afişare, fie ele din magazine, contracte ori materiale promoţionale, precum şi informaţiile de pe site-urile proprii. Totodată, conform specialistului de la CFO Network, companiile care ţin evidenţa mărfurilor prin metoda global valorică vor fi nevoite să facă inventarul mărfurilor.

Riscurile în caz de neconformare

Un alt aspect important de care trebuie să ţină cont agenţii economici este legat de riscurile la care aceştia se vor expune în situaţia în care nu vor fi în legalitate la 1 ianuarie 2017.
Astfel, potrivit lui Radu Georgescu, în cazul în care cota de TVA va fi calculată şi declarată în mod eronat, agenţii economici vor risca sancţiuni din partea autorităţilor. Spre exemplu, emiterea de bonuri fiscale care nu conţin cota corectă de TVA reprezintă contravenţie şi poate fi sancţionată cu amenzi cuprinse între 2.000 şi 4.000 de lei (art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014).
Nu în ultimul rând, Roxana Ene a identificat alte riscuri la care se vor expune comercianţii ce nu nu se vor conforma noilor prevederi la început de 2017. Concret, este vorba despre:
  • riscul apariţiei unor litigii cu partenerii de afaceri, atât timp cât facturile sunt emise incorect;
  • posibilitatea de nedeductibilitate fiscală în cazul neconformării cu legislaţia modificată şi dispoziţiile tranzitorii;
  • riscul pierderii de clienți în cazul în care listele de preţuri nu vor fi actualizate în timp util.
G.S.

marți, 19 aprilie 2016

Excepția privind prevederi din Legea alegerilor locale, înregistrată la CCR

 Curtea Constituțională a României a primit excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea alegerilor locale, ridicată la Tribunalul București, urmând ca ulterior să fie stabilită ședința de judecată în care aceasta va fi analizată, au confirmat marți pentru oficiali ai CCR .
 Excepția înregistrată la CCR vizează, potrivit surselor citate, prevederile art. 50 alin. 2 și art. 101 alin. 2 și 3 din Legea 115/2015 privind alegerile locale.
La art. 50 alin. 2 din Legea alegerilor locale se prevede că "pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor și 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București".  La art. 101 alin. 2 se arată că "este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate", iar la alineatul 3 se precizează că, "în caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație".

duminică, 27 martie 2016

Firmele de apartament vor plăti impozit ca pentru locuinţă dacă nu deduc cheltuielile cu utilităţile, iar suprafeţele nu sunt delimitate

 Impozitul pentru clădirile cu destinație mixtă, adică cele folosite atât ca locuinţe, cât şi ca sedii sociale, va fi similar celui aplicat locuințelor, dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu sunt delimitate prin contract, iar cheltuielile cu utilitățile nu sunt deduse de firmă sau PFA, ci sunt suportate de proprietarul persoană fizică. Noile dispoziţii fac parte dintr-un act normativ publicat luni în Monitorul Oficial, document care modifică, pentru a doua oară în 2016, normele pentru aplicarea noului Cod fiscal.
Hotărârea Guvernului nr. 159/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 a apărut luni în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 208 şi a intrat în vigoare la momentul publicării.
Actul normativ citat aduce clarificări mai multor zone ale fiscalităţii, printre care taxă pe valoarea adăugată, impozit pe venit, accize şi alte taxe speciale, dar şi impozite şi taxe locale.
În cazul celui din urmă domeniu amintit, respectiv cel al impozitelor locale, modificările iniţiate de Ministerul Finanţelor şi adoptate de Guvern pe 11 martie vizează, printre altele, prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de impunere, pentru stabilirea impozitului pe clădiri, de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă (folosite atât ca locuinţă, cât şi ca sediu social), în care suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi delimitate.
Concret, în această situaţie, proprietarii persoane fizice vor plăti un impozit rezidenţial (ca pentru locuinţă), şi nu unul majorat, chiar dacă desfăşoară activitate economică la sediu, dar cu condiţia să nu îşi deducă cheltuielile cu utilităţile.
"În aplicarea prevederilor art. 459 alin. (3) din Codul fiscal, pentru calcularea impozitului pe clădirile cu destinație mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, unde este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitatea economică, iar suprafețele folosite în scop rezidențial și nerezidențial nu sunt evidențiate distinct, impozitul se calculează conform art. 458 din Codul fiscal (ca pentru clădiri nerezidenţiale - n. red.dacă există cheltuieli cu utilitățile înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică. În cazul în care nu există cheltuieli cu utilitățile înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, impozitul se calculează conform prevederilor art. 457 din Codul fiscal (ca pentru clădiri rezidenţiale - n. red.)", scrie în documentul citat, publicat practic cu doar zece zile înainte de termenul-limită pentru achitarea primei rate din impozitul pe clădiri, adică data de 31 martie.
Hotărârea de Guvern clarifică şi ce se înţelege prin cheltuieli cu utilităţile. Astfel, acestea sunt cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare.
Vă reamintim că, în baza prevederilor Codului fiscal, impozitul pentru clădiri rezidenţiale îl datorează şi proprietarii imobilelor la care este înregistrat şi un domiciliu fiscal, dar care nu desfăşoară acolo nicio activitate economică.
În cazul unei clădiri cu destinație mixtă, aflată în proprietatea persoanelor fizice, la adresa căreia este înregistrat un domiciliu fiscal, la care se desfășoară o activitate economică, când se cunosc suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial (de exemplu: în contractul de închiriere sau de comodat e prevăzut un spațiu pentru sediul persoanei juridice sau PFA), impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent suprafeței folosite în scop rezidențial cu impozitul aferent suprafeței folosite în scop nerezidențial, aşa cum stabileşte Codul fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie. Aşadar, în această situaţie, criteriul utilităţilor nu se aplică!

Proprietarii cu activitate fără cheltuieli deduse, obligaţi să depună o declaraţie de impunere

În situaţia prezentată anterior, în care un proprietar persoană fizică desfăşoară şi activitate economică la adresa la care locuieşte, fără a avea suprafețe delimitate pentru fiecare scop şi fără a înregistra cheltuielile, acesta are obligaţia depunerii declaraţiei de impunere, pentru stabilirea impozitului pe clădiri, la direcţiile de specialitate ale primăriilor.
Termenul-limită de depunere este 31 martie, după cum Codul fiscal stabileşte la art. 495. aşa încât contribuabilii care au aşteptat publicarea în Monitorul Oficial a noilor reglementări mai au câteva zile la dispoziţie pentru a se conforma. Totuşi, cei care se află în astfel de situaţii vor fi nevoiţi să completeze doar Secţiunea IV a declaraţiei, fără a completa informaţiile prevăzute în Secţiunile V-VII ale formularului, după cum este precizat în documentul de modifică normele Codului fiscal.
Potrivit noilor dispoziţii, formularul se va depune alături de o declaraţie pe propria răspundere a proprietarului sau a persoanei împuternicite, după caz, prin care aceasta îşi va asuma faptul că „nici una dintre cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică”, fără a mai fi necesară depunerea altor documente justificative, precum contractul de comodat, contractul de închiriere sau certificatul constatator de la registrul comerțului.
De reţinut! Proprietarii imobilelor care desfăşoară şi activitate economică în locuinţă, acolo unde nu se poate evidenţia distinct destinaţia suprafeţelor, vor depune o declaraţie pe propria răspundere prin care atestă faptul că atât întreținerea, precum și factura la gaze sau electricitate nu sunt trecute pe numele firmei, ci pe numele persoanei fizice care deţine imobilul, și sunt achitate de către acesta.
De altfel, la secțiunile V-VII din declarația amintită, contribuabilul trebuie să furnizeze detalii privind desfășurarea activității și deducerea utilităților. Prin urmare, acum că documentul citat a fost publicat în Monitorul Oficial, prevederea prin care completarea respectivelor informaţii nu mai este necesară va scuti persoanele aflate în această situație să furnizeze documentele suplimentare cerute de direcțiile de taxe şi impozite locale.

Măsurile, anunţate de secretarul de stat Gabriel Biriş

Primele clarificări privind situația "firmelor de apartament", a persoanelor fizice autorizate (PFA) ce au sediul în propria locuință şi a profesiilor liberale, au venit în urmă cu câteva săptămâni, atunci când Ministerul Finanţelor, prin vocea secretarului de stat Gabriel Biriş, a făcut anumite precizări.
În privința impozitului pe clădiri, trebuie clarificat, pentru toată lumea, care a fost intenția legiuitorului. Și anume faptul că în cazul locuințelor în care avem un sediu de firmă unde nu-i activitate sau chiar dacă e activitate nu se înregistrează cheltuieli, așa cum scrie în Codul Fiscal, impozitul datorat este cel pentru locuință și nu trebuie făcute evaluări pentru cota-parte”, spunea la începutul lunii februarie Gabriel Biriş pe pagina personală de Facebook.
Totodată, secretarul de stat a menționat faptul că prevederile legate de impozitarea diferențiată în funcție de cota-parte alocată pentru desfășurarea activității sunt aplicabile și „ar fi trebuit să nu fie probleme în sensul acesta”.
Sunt aplicabile atunci când sunt desfășurate activități și se înregistrează cheltuieli. O să clarificăm, nu e nimic de modificat aici. Credem că legea e suficient de clară. Și asta a fost intenția de la început, ca această reașezare să nu afecteze așa-numitele firme de apartament, persoanele fizice autorizate care au sediu acasă sau profesiile libere. Asta s-a dorit de la bun început”, a mai precizat sursa citată.


Sursa Avocat.net

miercuri, 23 martie 2016

Proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari liberali: Un polițist local la 500 de locuitori

  • Mai mulți liberali au depus la Parlament un proiect de lege care prevede reducerea plafonului de la 1.000 de persoane la 500 pentru un post de polițist local. 
"Este o inițiativă prin care vrem să ajutăm instituțiile noastre responsabile de siguranța publică, fără ca acest lucru să însemne neapărat alocări suplimentare de la bugetul de stat. În speță, vrem să modificăm OUG 63/2010 care reglementează statutul poliției locale, unde numărul de agenți este plafonat la un agent la 1.000 de locuitori. (...)
Prin această inițiativă legislativă reducem plafonul de la o mie de persoane la 500 de persoane", a declarat, miercuri, la Parlament, deputatul Alexandru Nazare, inițiator al proiectului.
El a motivat că, în prezent, nu există suficienți agenți de ordine publică.
Inițiativa care vizează modificarea OUG 63/2010 pentru modificarea și completarea legii 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și stabilirea unor măsuri financiare a fost depusă în această săptămână, fiind semnată de 12 deputați PNL. "În cazul în care unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială are organizat serviciu public de poliție comunitară, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes județean, după caz, cu sau fără personalitate juridică, la numărul maxim al posturilor (...), după caz, se mai adaugă numărul posturilor determinat: un post pentru fiecare 1.000 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, consiliul local al unității sau subdiviziunii administrativ-teritoriale fiind abilitat să hotărască suplimentarea numărului maxim al posturilor până la atingerea unui raport de un post pentru fiecare 500 de locuitori", se arată în proiect.

Guvern: Declarația părintelui care permite ieșirea din țară a minorilor ar putea fi valabilă trei ani

Declarația de acord a părintelui pentru a permite ieșirea din țară a minorilor ar putea fi dată pe o perioadă de trei ani și fără obligativitatea menționării destinației la care călătorește minorul.

Guvernul a adoptat miercuri un proiect de lege în acest sens, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
"Guvernul a aprobat un proiect care vine în acord cu politica de debirocratizare și simplificare procedurală, care prevede modificările legate de acordul părinților privind ieșirea din România a cetățeanului român minor, în sensul în care declarația de acord a părintelui (...) să fie eliberată pentru mai multe călătorii și nu pentru fiecare călătorie în parte. Adică să aibă o perioadă de până la trei ani de valabilitate, fără menționarea destinațiilor. Până acum trebuia pentru fiecare călătorie în parte, cu destinația respectivă. Simplificăm puțin procedura, eliminăm și obligativitatea menționării acestui scop al deplasării, printr-un proiect înaintat în Parlament", a spus Dan Suciu, la Palatul Victoria.

marți, 22 martie 2016

AEP: 28 martie - data constituirii BEC pentru localele din iunie

  • Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din iunie va fi constituit pe data de 28 martie, a anunțat  Autoritatea Electorală Permanentă .

Conform sursei citate, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale este:
* 28 martie — constituirea Biroului Electoral Central;
* 28 martie — 6 aprilie: comunicarea către BEC a denumirilor și semnelor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale;
* 11 — 26 aprilie: depunerea candidaturilor;
* 4 mai: rămânerea definitivă a candidaturilor;
* 6 mai: aducerea la cunoștință publică a numărului circumscripțiilor electorale, a delimitării și numerotării fiecărei secții de votare, precum și sediilor acestora;
* 6 mai — 4 iunie: campania electorală; * 26 mai: tipărirea buletinelor de vot;
* 5 iunie (în intervalul 7,00 — 21,00): ziua votării;
* 6 iunie (ora 21,00): numărarea voturilor, încheierea proceselor-verbale, întocmirea dosarelor cu rezultatele votării.
AEP a anunțat că principalele noutăți legislative privind alegerea autorităților administrației publice locale sunt: implementarea sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), respectiv prezența în fiecare secție de votare a unui operator de calculator.
O altă noutate o reprezintă desemnarea prin tragere la sorți computerizată a președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora, din rândul membrilor Corpului experților electorali. Dreptul cetățenilor Uniunii Europene cu domiciliul în România de a fi aleși în funcția de primar, consilier local sau consilier județean reprezintă de asemenea o noutate legislativă.
Alte elemente legislative recente sunt: alegerea președinților și a vicepreședinților consiliilor județene, precum și a viceprimarilor prin vot indirect, de către consiliile județene, respectiv consiliile locale, dar și rambursarea către competitorii electorali a cheltuielilor privind campania electorală de la bugetul de stat, prin intermediul AEP .

luni, 21 martie 2016

Dâmbovița: Nou termen în dosarul de abuz în serviciu al fostului primar buzoian Boșcodeală

  • Dâmbovița: Nou termen în dosarul de abuz în serviciu al fostului primar buzoian Boșcodeală 
Tribunalul Dâmbovița a decis, luni, acordarea unui nou termen, pe 15 aprilie, în dosarul fostului primar al Buzăului Constantin Boșcodeală, trimis în judecată într-un dosar de abuz în serviciu, în care este acuzat că a preluat nelegal un teren de 33 de hectare de la Stațiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău. 
Prejudiciul în acest dosar este estimat la peste 24 milioane de lei.
Până acum au mai fost date două termene pentru desemnarea unui expert, iar în ședința de luni instanța a decis un nou termen pentru că au fost realizate numai două expertize, urmând a fi efectuată, până la următorul termen, și expertiza agricolă.
La următorul termen vor fi chemați în ședința de judecată și experții pentru eventuale întrebări adresate de părți.
La termenul de luni, în sala de judecată a fost prezent și fostul primar al Buzăului Constantin Boșcodeală.
Direcția Națională Anticorupție — Serviciul Teritorial Ploiești a anunțat, în iunie 2014, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților Boșcodeală Constantin Octavian, primar al municipiului Buzău la acea dată, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, Stana Viorica, la data faptelor director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, Nicolae Trandafir, la data faptelor director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. În rechizitoriul întocmit, se arată că inculpații Boșcodeală Constantin Octavian, Stana Viorica și Nicolae Trandafir, în calitățile menționate, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilo
r de serviciu și prin încălcarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar, au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 ha teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operațiuni.
Faptele inculpaților au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 hectare preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului, precum și prejudicierea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosință a suprafeței respective, cuantificată de reprezentanții săi legali la valoarea de 11.528.760 lei.
Statul român, prin Agenția Domeniilor Statului București și Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buză, s-a constituit parte civilă în cauză.
Pe 2 martie a.c., Magistrații Curții de Apel Brașov l-au condamnat definitiv pe Constantin Boșcodeală, în dosarul "Gloria", la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere și un termen de încercare de cinci ani, precum și la pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcției de primar pe o perioadă de cinci ani, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

duminică, 20 martie 2016

CExN al PSD a validat candidații pentru 11 municipii reședință de județ

Potrivit unui comunicat al PSD, au fost validați următorii candidați pentru primării de municipii-reședință de județ: Buzău — Constantin Toma, Călărași — Marius Dulce, Constanța — Decebal Făgădău, Deva — Emil Stoica, Reșița — Ioan Crina, Miercurea Ciuc — Emil Bușe, Sfântu Gheorghe — Rodica Pârvan, Slobozia — Adrian Mocioniu, Sibiu — Ovidiu Ioan Sitterli, Suceava — Marius Tiberius Brădățean, Tulcea — Eduard Lucian Simion.

Sursa : AGERPRESS — autor: Cătălina Matei